Giuseppe Altobelli


L'acqua a la panza

Lu mbrijacone

La parola de Criste

Lu Sante che nen fa meracule


L'acqua a la panza

Une de chille che nce fanne vute,
che cu nu juorne frùscene l'annata,
che càmpene sultante mbrijacate
e pe lu vine vanne mananute,

deventate che fu sicche e panzute,
cumm'a rachene verde addeventate,
vedennese cuscì rrecapetate,
corre dritte a lu Miedeche p'aiute.

- Chess'è tutt'acqua - dice lu dettore
manijanne la panza tesa e angiata.
- Acqua che c'è trasciuta ? - E' trapelata !

Se chessa è propria acqua e nen fa' errore
a me che nn'haje vevute fine a jere
m'avuta buzzarà lu cantiniere !-


Lu mbrijacone
Audio

Ogne vota che ze mettea ncamine
turnava ze Francische mbrijacate
ma doppe cierte bbone ntruppecate
facette giuramente 'e sta serine.

E, z'ha da dì, passatte ddu cantine
e jette dritte nnante defelate
ma a la terza ze mponta e. . . cunzulate
ze tira stu descurze llà vecine.

Francische miè, te si purtate bbene,
si galantome e nen ce sta che dì,
tu ha fatte cchiù de quante avria fatt'i. . .

Si state de parola e me cummiene
mmetarte pe te fa na crijanzella. . .
Ditte nfatte lla trasce e llà . . . ze mpella.


La parola de Criste

Pe Cape coda l'anne, a tarda sera,
pregava n'ome ent'a la Chiesa scura:
-o gesù Criste, siente sta prejera,
famme arrecchì 'ssa grazia a me prucura.

Pe la funì rretrova la manera
lu Sacrestane e chella vocca attura
che sempe aveva pe n'annata ntera
stunate a tutte fore de mesura.

-Va a fati. . .ja !. . . strellatte arrete a Criste
cu na sorta de voce nnaldarata
che facette ntrunà tutta l'arcata.

Quille restatte muorte, avisce viste,
e arrevate a la porta astema. -Ha smise ?. . .
Ca pe ssa lenga tu te truove appise !


Lu Sante che nen fa meracule

Deva nu pire frasche e niente frutte
pure doppe nzertate e desbregate
e Pietre, lu patrone, ncurrevate,
nu belle juorne te lu trita tutte.

Lu pedarone che nen fu destrutte
a lu santarellare fu dunate
e squadrate, ncavate e scarpellate
a na statua de Sante fu rredutte.

Dent'a la chiesia, nfaccia a quisse Sante
ce stea semp'une a vatterze lu piette
e pe cuscienzia Pietre l'esce nnante

e le dice: -puccate sse suspire !. . .
Se da ssu Sante tu la grazia aspiette,
sta frische tu !. . . I lu canosche pire !